In this paper, we analyse how authorities tried to interfere in the electoral process of elections in the rural area of Sibiu County. The study is based on unpublished archival sources and articles from the press. The collected data reveal that peasants were involved in political affairs. For example, the number of citizens who participated in the election on 11 February 1930 in Bogatu Român shows that peasants were more interested in participating in communal elections than in parliamentary elections during the interwar period. Although communal elections were constantly organized, and voters were called to vote several times during the year, we could conclude that the peasants understood the importance of voting. Also, we describe and analyse the electoral legislation published in the summer of 1929, the electoral register which registered the citizens with the right to vote. Unfortunately, the data collected gives little information about the women who participated in the elections. During the election campaign, the prefect made propaganda for the National Peasant Party, with the support of gendarmes, through pressures and threats, manipulated the citizens. Despite this, the opposition parties managed to win seats in the council from Bogatu Român and Rusciori. In these villages, only three competitors participate in the elections: the National Peasant Party, the Liberal Party, and the Hungarian Party.
[1] Keith Hitchins, România 1866-1947 , trad. Delia Răzdolescu, George Potra (București: Humanitas, 1998), 294.
[2] Sorin Radu, Modernizarea sistemului electoral din România (1866-1937) (Iași: Institutul European, 2005), 18.
[3] Mattei Dogan, Comparații și explicații în știința politică și în sociologie, trad. Ionela Băluță, Alexandra Ionașcu, Ruxandra Ivan, Silvia Marton, Cristian Preda (Iași: Institutul European, 2010), 281.
[4] Ana-Maria Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale din anul 1930. Studiu de caz: comuna Ocna Sibiului, județul Sibiu”, SUCH XVII (2020): 211.
[5] Stelu Șerban, „Communal Political Cultures in Interwar Romania”, in Sorin Radu, Oliver Jens Schmitt, eds., Politics and Peasants in Interwar Romania: Perceptions, Mentalities, Propaganda (Newcastle upon Tyne: Cambridge Scholars Publishing, 2017), 61.
[6] În bibliografia românească, un rol central în alegeri îl avea propaganda electorală, observându-se o implicare activă a preoților și învățătorilor, precum și a aparatului administrativ, care a devenit factor determinant. În plus, folosirea forțelor de ordine devenise un instrument de manipulare a alegătorului. Vezi Florin Müller, ed., Elite parlamentare și dinamică electorală în România 1919-1937 (București: Universitatea din București, 2009), 13-55; Cristian Preda, Rumânii fericiți. Vot și putere de la 1831 până în prezent (Iași: Polirom, 2011), 135-159; Sorin Radu, Electoratul din România în anii democrației parlamentare (1919-1937) (Iași: Institutul European, 2004), 30-60; Sorin Radu, „Administrația și procesul electoral din România în anii democrației parlamentare 1919-1937”, AUA hist. 8 (2004): 183-192; Marin Pop, Viața politică în România interbelică (1919-1938). Activitatea Partidului Național și Național-Țărănesc din Ardeal și Banat (Cluj-Napoca, Zalău: Mega, Porolissum, 2014), 469; Vasile Dudaș, „Alegerile parlamentare din anul 1919 în județul Caraș-Severin”, AB XIX (2011): 467-470; Sorin Arhire, „Alegerile parlamentare din anul 1932 în județul Alba”, AUA hist. 6 (2002): 214-217; Ramona Miron, „Alegerile parlamentare din anul 1920 în județul Putna”, CV XV (2013): 88-98; Petru Obodariu, „Alegerile din 1937 în județul Putna”, CV II (2001): 241-249.
[7] Marin Pop, „Alegerile comunale și județene din anul 1930 în județul Sălaj și o radiografie a orașului Zalău în anii ’30”, C. Silv. 62 (martie 2010): 42-44.
[8] Sorin Radu, „Alegerile comunale și județene din februarie 1926”, Apulum XXXVIII/2 (2001): 207-224.
[9] Radu, Schmitt, Politics and Peasants in Interwar Romania.
[10] Vezi Vlad Popovici, „The Reorganization of the Romanian National Party in Rural Areas of Lower Alba County prior to Parliamentary Elections in 1919”, în Radu, Schmitt, Politics and Peasants in Interwar Romania, 329-354; Cornel Micu, „Mayors and Local Elite in the Interwar Period: Case Study – The Bordei Verde Commune, Brăila County”, ibidem, 99-102; Ovidiu Buruiană, „The National Liberal Party and the Failure of Political Integration of the Rural World in the Interwar Romania”, ibidem, 125-128; Vasile Ciobanu, „Considerations on the German Peasants of Romania in the First Decade of the Interwar Period”, ibidem, 437-440.
[11] Multe studii au fost publicate despre elitele politice locale sau centrale prin intermediul grantului „The Political Elite from Transylvania (1867-1918)”, în plus a fost creată o bază de date care conține numele și orientarea politică a politicienilor. Vezi Judit Pál, Vlad Popovici, Elites and Politics in Central and Eastern Europe (1848−1918) (Frankfurt am Main: Peter Lang, 2014); Judit Pál, „The Survival of the Traditional Elite: The Transylvanian Lord Lieutenant Corps in 1910”, Colloquia XIV (2007): 78-85; Judit Pál, Vlad Popovici, „O perspectivă comparativă asupra cercetării elitelor politice din secolele XIX-XX în Ungaria și România”, ASUI ist. LXI (2015): 600-604; Judit Pál, „Elita politică din Transilvania la cumpăna secolelor XIX și XX: comiții supremi”, în Ioan Aurel Pop, Ioan Bolovan, ed., Călător prin istorie. Omagiu profesorului Liviu Maior la împlinirea vârstei de 70 de ani (Cluj-Napoca: Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, 2010), 495-501; Judit Pál et al., ed., Parliamentary Elections in Eastern Hungary and Transylvania (1865−1918) (Berlin: Peter Lang, 2018).
[12] Vlad Popovici, „Considerații privind funcționarii publici români din Transilvania. Studiu de caz: comitatul Sibiu și scaunele săsești care l-au format (1861-1918)”, AIICN LV (2016): 166-176.
[13] Andrei Florin Sora, Servir l’État roumain. Le corps préfectoral, 1866-1940 (București: Editura Universității din București, 2011), 37-48; Andrei Florin Sora, „Les fonctionnaires publics roumains appartenant aux minorités ethniques dans la Grande Roumanie”, în Silvia Marton, Anca Oroveanu, Florin Țurcanu, ed., L’État en France et en Roumanie aux XIXe et XXe siècles (București: New Europe College, 2011), 178-192; Andrei Florin Sora, „Être fonctionnaire « minoritaire » en Roumanie. Ideologie de la Nation et pratiques d’État (1918-1940)”, NEC-Odobleja (2009-2010): 209-220.
[14] Vezi Valer Moga, „Introducere în cercetarea activității electorale din Transilvania, în noiembrie-decembrie 1918”, AUA hist. 16/1 (2012): 262-264; Vlad Popovici „Funcționarii din administrație și justiție delegați la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia (1 Decembrie 1918)”, RIM-C 4 (2018): 74-85; Vlad Popovici, Studies on the Romanian Political Elite from Transylvania and Hungary (1861-1918) (Cluj-Napoca: Mega, 2012), 18-23; Timea Longaver, Vlad Popovici, „Considerații privind corpul funcționarilor administrativi județeni din zonele cu populație săsească în perioada 1919-1925”, SUCH XV (2018): 164-170; Micu, „Mayors and Local Elite”, 113-120.
[15] Vezi Șerban, „Communal Political Cultures”, 60. Autorul realizează o împărțire a locuitorilor din cele două sate ținând cont atât de neamul din care făceau parte, inclusiv al legăturilor spirituale de nășie, cât și al proprietăților deținute. În viziunea sa, nășia reprezenta „un mecanism de afiliere clientelară și acces la resursele politice din societățile tradiționale sau în curs de modernizare”.
[16] „Lege pentru organizarea administrațiunii locale”, Monitorul Oficial, 3 August 1929, 6191.
[17] La nivel de plasă, în atenția noastră s-au mai aflat, în primul rând, comunele de dimensiuni mari, după care le-am analizat pe cele medii și nu în ultimul rând pe cele mici, pentru a putea observa cum era situația de la un sat la altul. Vezi Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 211-235; Ana-Maria Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930: Case Studies – Slimnic and Presaca Communes, Sibiu County”, Studia hi. LXVII, Special Issue (November 2022): 160-178; Ana-Maria Ungureanu-Ilinca, „The Electoral Behavior of the Peasants in the Communal Elections from 1930: Case Studies – Armeni and Păuca Communes, Sibiu County”, Proceedings of the ULBS International Conference for Doctoral Students 2021 (Sibiu: Editura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, 2023), 67-85.
[18] Sabin Manuilă, Recensământul general al populației din 1930 din 29 decemvrie 1930, vol. II, Neam, limbă maternă, religie, partea 1 Neam, limbă maternă (București: Monitorul Oficial, Imprimeria Națională, 1938), 410-411.
[19] Mulțumim personalului de la Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale ale României pentru sprijinul acordat.
[20] Cuvântul Liber, 19 ianuarie 1930, 2.
[21] Monitorul Județului Sibiu, 10 ianuarie 1930, 2-3.
[22] Moga, „Introducere în cercetarea”, 253-260.
[23] „Decret nr. II despre funcționarea în mod provizoriu a serviciilor publice administrative”, Gazeta Oficială, Sibiu, 19 ianuarie/1 februarie 1919, 26; „Decret nr. XXII despre alegerea reprezentanțelor comunale și a primăriilor”, Gazeta Oficială, Cluj, 12 noiembrie 1919, 1; „Rectificare”, Gazeta Oficială, Cluj, 19 noiembrie 1919, 1.
[24] „Lege pentru unificarea administrativă”, Monitorul Oficial, 14 iunie 1925, 6850-6893.
[25] Adrian Herța, „Sistemul electoral românesc (1926-1937). Anomalii structurale”, în Müller, Elite parlamentare, 13; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 214.
[26] „Lege pentru organizarea administrațiunii locale”, Monitorul Oficial, 3 august 1929, 6189.
[27] Preda, Rumânii fericiți, 159; Cuvântul Liber, septembrie 1929, 4; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 214-215. Pentru prima dată, în anul 1929, femeile primesc drept de vot, dar numai la alegerile comunale, și condiționat - art. 335 – de una dintre următoarele prevederi: „să absolve liceul, să fie funcționare, văduve de război, să fi fost decorate pentru activitate în timpul războiului sau să fi făcut parte din conducerea asociației cu revendicări sociale, propagandă culturală, sau asistență socială”. Cf. Sergiu Cornea, „Particularitățile afirmării democrației locale interbelice în Basarabia: cazul alegerilor pentru Consiliul județean Cahul din anul 1930”, în Costin Croitoru, ed., Perspective asupra istoriei locale (I). Județul Cahul în componența României Mari (Brăila, Cahul: Editura Istros a Muzeului Brăilei „Carol I”, 2020), 197-198.
[28] Radu, Electoratul, 39.
[29] Preda, Rumânii fericiți, 142.
[30] „Legea comunală cea nouă”, Cuvântul Liber, 3 noiembrie 1929, 1; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 215; Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930”, 167.
[31] „Legea comunală cea nouă”, Cuvântul Liber, 3 noiembrie 1929, 2.
[32] „Alegerile comunale și județene”, Cuvântul Liber, 19 ianuarie 1930, 2.
[33] Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930”, 164-165.
[34] Radu, „Alegerile comunale”, 221.
[35] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 61, Serviciul Județean Sibiu al Arhivelor Naționale ale României (în continuare: fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri).
[36] „APEL Către toată suflarea românească din Sibiu. Urmați exemplul compatrioților noștri Sași, și îngrijiți ca nici un suflet românesc să nu rămână neînscris la Primărie în timpul de 8-21 Sept.”. Vezi: Cuvântul Liber, 22 septembrie 1929, 3.
[37] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 33/1925, 1-4; nr. 68/1930, 61.
[38] Ibidem, nr. 41/1925, 1-7; nr. 77/1930.
[39] Bogatu Român: grupa I (49,56%), grupa II (32,15%), grupa III (15,34%), grupa IV (2,95%). Rusciori: grupa I (46,34%), grupa II (30,24%), grupa III (20,98%), grupa IV (2,44%).
[40] Bogatu Român: econom (94,40%), preot, învățător, pantofar (0,59%); cojocar, pădurar (0,29%); neidentificați (3,25%). Rusciori: econom (85,83%), muncitor (8,78%), pantofar, preot, neidentificați (0,98%); student, cârciumar, cojocar, comerciant, constructor (0,49%).
[41] Cornea, „Particularitățile afirmării democrației”, 198.
[42] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 8-9; nr. 77/1930, 10.
[43] Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 216; Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930”, 171.
[44] Numărul consilierilor era unul variabil, pornind de la 8 consilieri în comunele cu o populație de până la 1000 locuitori; 10 în cele cu circa 2000 locuitori; 12 în cele cu maxim 3000 de locuitori; 14 în cele cu o populație de până la 4000 locuitori și 16 în cele de peste 4000 locuitori. Vezi Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 217.
[45] Cuvântul Liber, 3 noiembrie 1929, 2.
[46] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 9.
[47] Prodea (Ioan nr. 242 – lista nr. 1, Vasile nr. 25, Nicolae nr. 246, ambii de pe lista nr. 3, iar pe lista nr. 4 candidau Ioan nr. 243, Ioan nr. 244 și Ilie nr. 241), Gândilă (Nicolae nr. 155 – lista nr. 1, Ioan Epureț nr. 146 și Dragomir I. Ioan nr. 136 – lista nr. 2, respectiv Valeriu nr. 158, Nicolae nr. 154, Ioan nr. 148 de pe lista nr. 4), Hadăr (Gheorghe nr. 174, Achim nr. 170 – lista nr. 1 și Vasile I. Ioan nr. 183 – lista nr. 2), Reulea (Pricopie nr. 294 - lista nr. 1, Ioan nr. 286 - lista nr. 3 și Partenie nr. 292 – lista nr. 4) Bunea (Ioan American nr. 30 – lista nr. 1, Dumitru nr. 24 – lista nr. 3), Cozma (Vasile nr. 85 – lista nr. 1, Gheorghe nr. 81 – lista nr. 4), Voic (Ioan nr. 386 – lista nr. 1, Ilie I. Chifor nr. 385 – lista nr. 2), Soroștinean (Vasile I. Ioan nr. 360 - lista nr. 2, Ionel nr. 357 – lista nr. 3). Cf. fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 41.
[48] Șerban, „Communal Political Cultures”, 61.
[49] Marin Pop, „Alegerile pentru Camera Agricolă a județului Sălaj și înființarea Consiliului Județean (1925-1926)”, C. Silv. 9 (septembrie 2009): 28-31.
[50] Sorin Radu, „Semnele electorale ale partidelor politice în perioada interbelică 1919-1937”, Apulum XXXIX (2002): 575.
[51] Radu, „Semnele electorale”, 575.
[52] „Ori noi știm că la depunerea listelor sătenii noștri au întâmpinat mari greutăți și pentru ca să nu li se retragă listele, au folosit tot felul de semne ca de pildă un punct, două puncte, furca, bradul, crucea, grebla, pătratul și multele altele. Toate acestea nu au fost și nu sunt decât ale Românilor liberali, cari în felul acesta au căutat să-și apere listele și să-și asigure voturile. Și aproape pretutindeni listele acestea au învins [...]”. „Din minciunile Guvernului”, Cuvântul Liber, 2 martie 1930, 3; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 220.
[53] „Votați „Coasa și secera”, Foaia Poporului, 16 august 1925, 2; Pop, „Alegerile pentru Camera Agricolă”, 28.
[54] Marin Pop, „Aspecte privind activitatea Tineretului Național-Țărănesc din Ardeal și Banat. Organizațiile de „Chemăriști” și „Voinici” (1929)”, SC – Satu Mare XXXI/II (2015): 100; Cuvântul Poporului, 18 ianuarie 1930, 2; Cuvântul Liber, 26 ianuarie 1930, 3.
[55] Prefectul și șeful de post din Slimnic erau acuzați că ar fi pus la cale anchetarea învățătorului Ion Tatu, a lui Luca Nanu și a lui Ioan Bobeș, chiar înaintea alegerilor. Vezi Cuvântul Liber, 16 februarie 1930, 2; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 222.
[56] Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930”, 174.
[57] În comuna Ludoș și în Gusu i-a îndemnat pe alegători „să ucidă cu pietre pe liberali, dacă vor îndrăzni să vină în mijlocul lor”. Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 221-222.
[58] „Cori, trilimanii și notarii comunali”, Cuvântul Liber, 2 februarie 1930, 3.
[59] Spre exemplu, mutarea notarului din comuna Slimnic a dus la o serie de proteste ale localnicilor nemulțumiți față de această măsură injustă. Cuvântul Liber, 13 aprilie 1930, 4.
[60] De exemplu, cetățenilor din comuna Armeni li s-a promis ștergerea datoriilor de la bănci, iar celor din Ludoș li s-a făgăduit o pădure. „Făgăduielile roții”, Cuvântul Liber, 30 martie 1930, 1; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 223.
[61] Cuvântul Liber, 2 februarie 1930, 4; Ungureanu-Ilinca, „Alegeri comunale”, 223.
[62] Biroul electoral era format din magistrați judecătorești, plus asistenți și delegați ai formațiunilor politice.
[63] Ungureanu-Ilinca, „The Communal Elections from 1930”, 173.
[64] Circa 339 de alegători s-au prezentat la vot până la ora 17 când a fost declarată votarea închisă, numai că, un vot a fost anulat imediat la prezentare, fiind încadrat în categoria voturilor „neexprimate”, adică declarat nul. Vezi fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 8.
[65] În funcție de ordinea lor de pe listă, următoarele persoane au fost declarate alese: Popoviciu Moise, Reulea Dionisie, Reulea Dumitru, Sântea Ioan, Soaița Ioan Boldașu, Filimon Simil. Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 8-10.
[66] Au fost proclamați aleși: Cinezan Dragomir, Prodea Ioan lui Samoilă, Prodea Ioan lui Visa și Gândilă Dragomir. Restul candidaților deveneau supleanți și puteau să-i înlocuiască pe cei dintâi în cazul suspendării din funcție.
[67] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 8-12.
[68] Într-o primă fază, în procesul-verbal prezidentul secției de votare calcula proporția voturilor obținute de fiecare listă în parte. Din câte am putut observa se luau în calcul și procentul voturilor anulate, chiar dacă el nu apărea consemnat în procesul-verbal, acest lucru îl sesizăm și în baza analizei ciornelor folosite de către magistrați pentru a calcula procentajele. Vezi fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 39.
[69] Monitorul Județului Sibiu, 10 mai 1930, 204.
[70] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 44-46.
[71] Așadar, au fost proclamați aleși următorii: Reulea Procopie nr. 294, Muntean Dragomir nr. 196, Gândilă Nicolae nr. 155 (lista nr. 1); Popoviciu Moise nr. 254, Sântea Ioan nr. 329, Bunea Dumitru nr. 24, Prodea Vasile nr. 250, Dancu Ioan nr. 108 (lista nr. 3); Gândilă Valeriu nr. 158, Prodea Ioan nr. 243 (lista nr. 4).
[72] La stabilirea procentajului final nu se luau în calcul numărul voturilor anulate, precum și cel al listelor care nu întruneau 20% din totalul voturilor exprimate. Între procentajele recalculate de către noi și cele trecute în procesul-verbal existau doar câteva mici diferențe de calcul de 0,01%. În document au fost consemnate următoarele procente: 30,85%, 44,23%, 24,90%. În concluzie, putem spune că procentajele au fost calculate în mod corespunzător, fără să fi fost viciat rezultatul alegerilor. Diferența de 0,01% este nesemnificativă, mai ales că la final, procentajele urmau să fie rotunjite.
[73] Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 68/1930, 44-46.
[74] Lista nr. 1 – 91 de voturi (27,91%), lista nr. 2 – 27 de voturi (8,28%), lista nr. 3 – 140 de voturi (42,94%), lista nr. 4 – 59 de voturi (18,10%), 9 voturi anulate (2,77%).
[75] Lista nr. 1 – 86 de voturi (26,38%), lista nr. 2 – 41 de voturi (12,58%), lista nr. 3 – 133 de voturi (40,80%), lista nr. 4 - 56 de voturi (17,18%), 10 voturi anulate (3,06%).
[76] Lista nr. 1 – 70 de voturi (21,47%), lista nr. 2 – 31 de voturi (9,51%), lista nr. 3 – 126 de voturi (38,65%), lista nr. 4 – 91 de voturi (27,91%), 8 voturi anulate (2,46%).
[77] Lista nr. 1 – 136 de voturi (41,72%), lista nr. 2 – 1 vot (0,31%), lista nr. 3 – 170 de voturi (52,15%), lista cu nr. 4 – 1 vot (0,31%), 18 voturi anulate (5,51%).
[78] Lista nr. 1 – 134 de voturi (41,10%), lista nr. 2 – 3 voturi (0,92%), lista nr. 3 – 165 de voturi (50,61%), lista nr. 4 – 3 voturi (0,92%), 21 de voturi anulate (6,45%).
[79] Lista nr. 1 – 107 voturi (32,82%), lista nr. 2 – 3 voturi (0,92%), lista nr. 3 – 146 de voturi (44,79%), lista nr. 4 – 56 de voturi (17,18%), 14 voturi anulate (4,29%).
[80] Erau declarați aleși următorii candidați: Stefan Mihail nr. 235, Roth Ioan nr. 157, Balint Martin nr. 13, Roth Martin nr. 169, Ștefan Gheorghe nr. 216, Meister Martin nr. 97 (lista nr. 1), cât și Brad Ilie nr. 40, Schuller Vasile nr. 211 (lista nr. 2).
[81] Lista nr. 1 a Partidului Maghiar – 129 voturi (62,93%), lista nr. 2 – 73 de voturi (35,61%) cât a înregistrat candidatul liberal Neagoie Samoilă, doar 3 voturi au fost anulate (1,46%).
[82] Lista nr. 1 – 72 de voturi (35,12%), lista nr. 2 – 127 de voturi (61,95%), 6 voturi anulate (2,93%).
[83] În tabel au fost trecute procentele după cum au rezultat în urma verificării calculelor. În procesul-verbal au fost consemnate următoarele procente: 71,21%, 26,82%. Vezi fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 77/1930.
[84] Procentajele finale au fost obținute fără a fi luate în calcul voturile anulate. În procesul-verbal au fost notate următoarele procente: 72,63%, 27,36%.
[85] La alegeri au participat 202 persoane care au votat în modul următor: 101 voturi pentru lista nr. 1, 92 de voturi pentru lista nr. 2, fiind și 9 voturi anulate. Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 77/1930, 9.
[86] Lista nr. 1 – 99 de voturi, lista nr. 2 – 104 voturi, 3 voturi anulate. Fond Tribunalul Județului Sibiu. Dosar alegeri, nr. 77/1930, 10.
[87] Șerban, „Communal Political Cultures”, 66.
[88] După cum afirma Stelu Șerban, țăranul era caracterizat prin faptul că trăia în comunități mici, având un sistem de valori ce cu greu putea fi schimbat, aflat mereu într-o dependență față de mediul natural, întrucât practica o agricultură de subzistență, slab tehnologizată, ceea ce îl făcea să fie neîncrezător și conservator din punct de vedere politic, preferând un gen de autoguvernare locală. Vezi Șerban, „Communal Political Cultures”, 67.