The article deals with a case study on a Romanian manuscript presenting a history of the Gospels, written by Professor Teodor Pop, one of the most erudite and prolific representatives of the teaching community in the first decades of the nineteenth century. In addition to succinct and accessible presentation of the content of the Gospels, the manuscript also contains instructions on questions asked by priests to confessing believers related to the Ten Commandments (the Decalogue), the Church’s commandments, the capital sins, and questions concerning various social and professional categories of believers. In order to verify the hypothesis that this course, with its practical emphasis, was intended for “moralist” theologians (those who were taking a short theological course), the author draws a comparison with the works of Samuil Micu, Theologhiia moralicească (Moral Theology, 1796) and Theologhie dogmatică și moralicească despre Taina Pocăianiei (Dogmatic and Moral Theology about the Mystery of Penance, 1801), but also on a possible foreign model, Historia utriusque Testamenti, a multi-volume work published in Rome in 1774, mentioned in the catalogue of the library of the Monastery of the Holy Trinity. The analytical findings are important for understanding how the relationship between translation and adaptation functioned in the case of certain subjects of the middle school education process.

[1] Daniel Dumitran, Un timp al reformelor. Biserica Greco-Catolică din Transilvania sub conducerea episcopului Ioan Bob (1782-1830) (Cluj-Napoca: Argonaut, 2007), 273.

[2] În Biblia de la Blaj, aceste versete sunt redate într-o formă ușor diferită: „1. De vreame ce mulți au început să facă vorbă de lucrurile ceale ce s-au plinit la noi, / 2. Precum au dat noao cei ce din început însuși au fost văzători și slugi cuvântului, / 3. Am voit și eu, deplin cunoscând toate aceastea, din început, și pre rând a ți le scrie ție, preabune Teofile. / 4. Ca să cunoști adeverința cuvintelor întru care te-ai învățat.” Biblia de la Blaj 1795, ediție jubiliară (Roma, 2000), 1928-1929.

[3] Teodor Pop, Historie evanghelicească, Biblioteca Filialei Cluj a Academiei Române (în continuare BFCAR), ms. rom. 32, f. 2 r-8 r.

[4] Ibidem, f. 8 r-19 r.

[5] Ibidem, f. 19 r-32 r.

[6] Ibidem, f. 32 v-52 v.

[7] Ibidem, f. 52 v.

[8] Historia utriusque Testamenti, tomus VI. A S. Johanne Baptista conceptione usque ad tertium Pascha a Christo post baptismum, celebratum (Romae, MDCCLXXIV). Cartea este consemnată cu ultimele două volume în inventarul bibliotecii mănăstirii „Sf. Treime” din Blaj, alcătuit în primele decenii ale secolului al XIX-lea: Catalogus Bibliothecae monasterii Balasfalvensis, ad Sanctissimam Trinitatem, BFCAR, ms. lat. 435, f. 5 r-v.

[9] Pop, Historie evanghelicească, f. 2 v sqq.

[10] Ibidem, f. 5 v. În Biblia de la Blaj, aceștia apar ca „maghii de la răsărituri”, însă în rezumatul capitolului 2 al Evangheliei după Matei, la care face trimitere Teodor Pop, este folosit cuvântul „filosofi”. Biblia de la Blaj 1795, 1832-1833.

[11] Pop, Historie evanghelicească, f. 54 r.

[12] ,,Aicea vom aduce înainte canoanele de pocăianie, dară nu toate, ci numai acealea, despre care mai adease vine materiia, așâjdire a S. Vasilie celui Mare precum să află și în Pravilă, însă nu pentru aceaia, ca să se ție și acum de duhovnici, și așa să se canonească după dânsăle, cei ce să pocăesc, ci ca preoții dintru acealea să cunoască, și să iae aminte greotatea păcatelor, și așa să le pue înaintea celor ce să pocăesc, spuindu-le, cum că ertându-să păcatul, nu să iartă și pedeapsa pentru acela vreadnică, și așa rămân datori a face lui Dumnezeu destul, care de nu o vor face în lumea aceasta, vor trebui cu mare răbdare a o plini în ceaialaltă, că aceastea doao sânt adevărate: cum că nici Bisearica mai mari canoane n-au pus, decât au fost vreadnice păcatele, nici Dumnezeu care nu să mută, mai mici canoane, și așa faceri destul pofteaște, decât au vrut mai demult, și așa cel ce să pocăiaște trebue să plinească, ce nu îndrăzneaște a da duhovnicul înțelept, ca nu cumva cel ce să pocăiaște spăriindu-să să slăbească cu duhul, sau tocma în deznădăjduire să cază, iată dară aciia canoanele, care mai de obște să aduc înainte pre rândul a zeace porunci a lui Dumnezeu.” [Samuil Micu], Theologhie dogmatică și moraliciască despre taina pocăianiei (Blaj, 1801), 229. Vezi și Cristian Barta, Tradiție și dogmă. Percepția dogmatică a Unirii cu Roma în operele teologilor greco-catolici (secolele XVIII-XIX) (Blaj: Buna Vestire, 2003), 26.

[13] Pop, Historie evanghelicească, f. 54 r-55 r.

[14] Biblia de la Blaj 1795, Cartea Ieșirii 20:3-4, 178-181.

[15] [Micu], Theologhie dogmatică, 230.

[16] Îndreptarea legii 1652 (București: Editura Academiei Republicii Populare Române [1962]), 533.

[17] Ibidem, 545.

[18] Ibidem, 546.

[19] Ibidem, 545.

[20] Pop, Historie evanghelicească, f. 55 r-v. Corespunde formulării din Biblia de la Blaj, Cartea Ieșirii 20:7. Biblia de la Blaj 1795, 180-181.

[21] [Micu], Theologhie dogmatică, 230-231.

[22] Îndreptarea legii 1652, 543, cap. 7, 546, cap. 78.

[23] Pop, Historie evanghelicească, f. 55 v.

[24] Cartea Ieșirii 20:8. Biblia de la Blaj 1795, 180-181.

[25] [Micu], Theologhie dogmatică, 231-232.

[26] Pop, Historie evanghelicească, f. 55 v-56 r. Formularea corespunde Bibliei de la Blaj, Cartea Ieșirii 20:12. Biblia de la Blaj 1795, 180-181.

[27] [Micu], Theologhie dogmatică, 232.

[28] Pop, Historie evanghelicească, f. 56 r-57 r.

[29] [Micu], Theologhie dogmatică, 232-233.

[30] Îndreptarea legii 1652, Canoanele Sf. Vasile cel Mare, 532, cap. 1.2, 534, cap. 1.11, 544, cap. 1.61.

[31] Pop, Historie evanghelicească, f. 57 r-59 v.

[32] „Almintrilea trebue a întreba pre tineri și pre cei necăsătoriți, și almintrilea pre cei căsătoriți.” Ibidem, f. 57 r.

[33] „În pildă: Ioan are muere pre Ioana, să mărturiseaște că au preacurvit cu o soră a Ioani, adecă în spița a doao de cuscrie, întie rând, acuma eu nu l-oi dezlega, ci i-oi da canon, și i-oi zice ca el datoriia cea trupească de la muerea sa să nu ceae, ci numai de va ceare ea poate să aibă împreunare, iară eu la Arhiereul supt peceate să scriu fapta tăinuind numele omului, și dobândind dezlegare să chiem pre om și să-l dezleg, și așa vei face în toate spițăle, până și în cuscria cea de a patra rând și în spițăle ceale de la botez, precum să pun în moraliș și în tractatul despre taine.” Ibidem, f. 59 r-v.

[34] [Micu], Theologhie dogmatică, 233-235.

[35] Îndreptarea legii 1652, Canoanele Sf. Vasile cel Mare, 532, cap. 1.3, 539, cap. 32, 542, cap. 51.

[36] Ibidem, 533, cap. 7, 586, cap. 22, 538, cap. 30, 544, cap. 63, 545, cap. 71, 73, 75.

[37] Pop, Historie evanghelicească, f. 59 v- 60 r.

[38] [Micu], Theologhie dogmatică, 235-236.

[39] Îndreptarea legii 1652, Canoanele Sf. Vasile cel Mare, 543, cap. 60, 543, cap. 57, 544, cap. 62.

[40] [Samuil Micu], Theologhiia moralicească sau Bogosloviia, Blaj, 1796, 331.

[41] Pop, Historie evanghelicească, f. 60 r-61 r.

[42] „Pildă: un molomeașter joară că va fi tot la moara Blajului, după aceaia mearge la moara de la Cisteiu, acum să ispovedueaște, dară de la aceasta îndărăpt nu să mai poate întoarce, că să tăme și dincolo și dincoace, pre acesta nu-l dezleg până când nu voiu dobândi dezlegare de jurământ de la Arhiereul prin carte precum am arătat la porunca a șeasa.” Ibidem, f. 61 r.

[43] [Micu], Theologhie dogmatică, p. 236; Îndreptarea legii 1652, Canoanele Sf. Vasile cel Mare, 544, cap. 67.

[44] Pop, Historie evanghelicească, f. 61 r-v.

[45] [Micu], Theologhie dogmatică, 236-237.

[46] Pop, Historie evanghelicească, f. 61 v.

[47] [Micu], Theologhie dogmatică, 236.

[48] Pop, Historie evanghelicească, f. 61 v. Textul întrebărilor este redat în anexă. Pentru normele legislative privind sărbătorile, vezi Dumitran, Un timp al reformelor, 86-92.

[49] Pop, Historie evanghelicească, f. 62 r.

[50] Ibidem.

[51] Ibidem, f. 62 r-v.

[52] Ibidem, f. 62 v.

[53] [Micu], Theologhiia moralicească, 273-274.

[54] Ibidem, 275-276.

[55] Ibidem, 277-285.

[56] Ibidem, 276-277, 318-335.

[57] Ibidem, 314-318, capitolul consacrat explicării tainelor.

[58] Pop, Historie evanghelicească, f. 62 v - 63 r. Textul întrebărilor este redat în anexă.

[59] [Micu], Theologhiia moralicească, 104-115.

[60] Pop, Historie evanghelicească, f. 63 r-v.

[61] [Micu], Theologhiia moralicească, 115-117.

[62] Pop, Historie evanghelicească, f. 63 v.

[63] Ibidem.

[64] [Micu], Theologhiia moralicească, 119-122.

[65] Pop, Historie evanghelicească, f. 63 v.

[66] [Micu], Theologhiia moralicească, 122-124.

[67] Pop, Historie evanghelicească, f. 64r.

[68] [Micu], Theologhiia moralicească, 124-126.

[69] Pop, Historie evanghelicească, f. 64 r-v.

[70] [Micu], Theologhiia moralicească, 126-129.

[71] Pop, Historie evanghelicească, f. 64 v-65 r.

[72] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 210-232.

[73] Pop, Historie evanghelicească, f. 65 v.

[74] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 152-164.

[75] Pop, Historie evanghelicească, f. 65 v-66 r.

[76] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 164-182.

[77] Pop, Historie evanghelicească, f. 66 r-v.

[78] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 183-193.

[79] Pop, Historie evanghelicească, f. 66 v-67 r.

[80] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 193-209.

[81] Pop, Historie evanghelicească, f. 67 r-69 r.

[82] [Micu], Theologhiia moralicească, cartea a doua, 252-273.

[83] „Drept aceaia, ca dascalul să-și facă deregătoriia sa spre zidire, nu spre stricare, trebue să aibă mare dragoste și cătră deaproapele, ca toate oricâte face din dragostea, carea are cătră Dumnezeu și cătră ucenicii săi, nu din mărirea deșeartă să le lucreaze, gata toate câte știe să le spue ucenicilor săi, și izvoarele din care el le-au luat să le areate, dintru care și ei, mai desăvârșit să se poată adăpa […].” Ibidem, 252.

[84] Ibidem, 258-259, 264.

[85] Pentru detalii, vezi Sylvaine Reb, L’Aufklärung catholique à Salzbourg (1772-1803). L’oeuvre réformatrice de Hieronymus von Colloredo (Berne, Berlin, Frankfurt am Main, New York, Paris, Vienne: Peter Lang, 1995), vol. I, 339-357.