Thesauro Monachi – Der große dakische Goldfund aus dem Strei (1543)

1 February 2010


Authors
Barbara Deppert-Lippitz
Pages
9-27
Abstract

Autoarea studiului, cunoscută prin insistenţe sistematice asupra prelucrării aurului în Antichitate şi în ceea ce priveşte arta dacică, vis-à-vis şi de identificarea, autentificarea şi valorizarea ştiinţifică a brăţărilor dacice cu motivul spiralei, abordează de data aceasta legendarul depozit de monede antice (stateri de aur cu numele regelui trac Lysimachos şi – într-un număr mai mic – aşa-numiţii kosoni, monede rare din aur, care apar aproape exclusiv în Dacia), descoperit în primăvara - vara anului 1543, pe malul râului Strei (torent din Munţii Şurianu). În sprijinul discursului său, cercetătoarea apelează la o serie de izvoare narative interne şi externe din secolele XVI-XVII, care oferă – în funcţie de pregătirea intelectuală dar şi de interesele pragmatice ale autorilor – informaţii asupra tezaurului descoperit în vadul Streiului (locaţie fixată şi geografic de autoare). În acest sens se valorifică date şi informaţii, nu o dată confuze ori contradictorii, oferite de pastorul Braşovului, Johannes Honterus (1498-1549), istoricul militar italian Ascanio Centorio degli Hortensii, istoricul, cartograful şi medicul Wolfgang Lazius (1514-1565), senatorul vienez Stephan Scher, pastorul Johannes Verber din Buda, episcopul Gheorghe Martinuzzi (1482-1551), condotierul italian Giovanni Battista Castaldo (1493-1563), cronicarul Matthias Miles (1639-1686), Johannes Tröster, Johannes Mathesius 1504-1565) ş.a. Este punctat, în funcţie de documentaţie, şi momentul aducerii tezaurului de către nişte ţărani la Alba Iulia, spre valorificare, cât şi stârnirea interesului maxim al Episcopului Martinuzzi şi al lui Castaldo faţă de piesele din aur. După opinia autoarei, îngroparea comorii ar fi avut loc post quem 54 î. Chr., cantitatea de monede descoperită în vadul Streiului fiind depusă în apa râului ca ofrandă sacră. Din punct de vedere arheologic, tezaurul investigat aparţine categoriei descoperirilor din râuri, nefiind lipsit de conotaţii sacrale, prin comparaţie cu depunerea tezaurului din Sargetia, căci ofrandele sacre, depuse la intrarea în Cealaltă Lume, serveau comunicării cu forţele care determinau viaţa oamenilor pe lumea terestră. Chiar dacă nu se cunoaşte cauza depunerii tezaurului de la Strei, valoarea lui istorică, materială şi spirituală este indiscutabilă, ceea ce ar trebui să determine viitoare abordări ştiinţifice.

Keywords
tezaur monetar; legendă; Gheorghe Martinuzzi; surse istorice; ofrandă