The ‘manifesto’ which was voted on 13/26 April 1917 by Romanian volunteers who were imprisoned in Darnița was considered ‘the first Alba Iulia,’ meaning that it was the first important international manifestation of the Romanians in Transylvania and Bukovina, in which they proclaimed the need for unification of all the Romanian territories in the Austro-Hungarian Empire with the Kingdom of Romania. The statement was, in fact, a historical moment and a political act of incontestable value, because it set out the desire to see the unification of the territories inhabited by Romanians under the double monarchy with Romania. This study presents an event of great importance in the history of volunteering during the First World War and reflects the struggles of representatives of various nationalities in Austro-Hungary who were in Russian captivity. The Romanian prisoners in Russia had tight connections with former Czech, Pole and Slovak officers and soldiers in Russian camps. The idea of making a declaration came from the Romanian volunteers; the other minorities from the Austro-Hungarian Empire who were in the Russian territory at that time were not party to it. The Romanian prisoners in Russia were keen to make their contribution to the national unification movement by directly participating on the Romanian front rather than remain prisoners in Russia. In this regard, the Romanian volunteers were ready to go so far as to sacrifice their own lives to fulfil the national ideal. Their declaration in Darnița was followed by the arrival of a few battalions of Romanian volunteers who fought in the bitterly contested battles at Mărășești and Oituz in the summer of 1917. In this way, young Transylvanians and Bukovinians put into practice the objectives established in Darnița in the spring of 1917.

1. Vasile Poruțiu, „Scurt istoric al Corpului Voluntarilor români, ardeleni, bănățeni și bucovineni în Primul Război Mondial 1914-1918”, manuscris, f. 8.
2. Petru Nemoianu, Prizonier la ruși, rob la unguri (București: Librăria Pavel Suru, 1933), 135-136.
3. Onisifor Ghibu, Pe baricadele vieții. În Basarabia revoluționară 1917-1918. Amintiri (Chișinău: Universitas, 1992), 162-163.
4. Poruțiu, „Scurt istoric”, f. 9; vezi și Constantin I. Stan, Luptători sub steagul Marii Uniri. (Activitatea românilor aflați în străinătate 1916-1920) (București: Paideia, 2010), 55.
5. Mihai Petricoane Drugărin, „Însemnările unui director de liceu”, AB IV, nr. 10-12 (octombrie-decembrie, 1993): 106.
6. Octavian C. Tăslăuanu, „Spovedanii VII. Sub flamurile naționale”, vol. III, „Corpul voluntarilor români din Rusia”, manuscris, f. 68.
7. Sever Bocu, „8 iunie, ziua lui Victor Deleu”, Vestul, 6 ianuarie 1940.
8. Dimitrie Cosma, „Odinioară și acum”, Gazeta voluntarilor, 1 ianuarie 1923.
9. Tăslăuanu, „Spovedanii”, vol. III, f. 68; Constantin I. Stan și Doru E. Goron, „Contribuții aduse de voluntarii români transilvăneni și bucovineni la realizarea unității naționale românești (1916-1918)”, AMP XI (1987): 333.
10. Pompiliu Nistor, „Corpul voluntarilor ardeleni-bucovineni”, Gazeta Transilvaniei, 16 august 1922.
11. Poruțiu, „Scurt istoric”, f. 10.
12. Elie Bufnea, Revoluția de eliberare națională a Transilvaniei. Unirea (1914-1918) (Baia Mare: Marist, 2010), 116.
13. Ion Ardeleanu, „Victor Deleu”, în Școala noastră, nr. 1 (1940): 164-168; Doru E. Goron et alii, Victor Deleu 1876-1939 (Zalău: Tehno-Print, 1999), 41-46.
14. Biblioteca Academiei Române (în continuare: BAR), secția Manuscrise, Ovidiu Deleu, „Victor Deleu 1876-1939. Biografie”, vol. IV „Voluntarii transilvăneni-bucovineni”, manuscris, f. 429-235.
15. Ibidem; Tăslăuanu, „Spovedanii”, vol. III, f. 69; Constantin I. Stan, „Octavian C. Tăslăuanu și Corpul Voluntarilor Români din Rusia”, Angustia I (1996): 224.
16. Poruțiu, „Scurt istoric”, f. 9.
17. Cornel Tucă, Prizonierii români din armata austro-ungară internați în Rusia. Problemele repatrierii (Cluj-Napoca: Argonaut, 2011), 67.
18. Nistor, „Corpul voluntarilor”.
19. Gura satului I, nr. 6 (februarie, 1917): 2.
20. Ibidem; Maria Magdalena Jude, „«Gura Satului», foaie literară, satirică și mixtă pentru colonia română din Darnița”, AMN II, nr. 26-30 (1989-1993): 615.
21. „Să lăsăm”, Gura satului I, nr. 7 (februarie, 1917): 1.
22. „Suflete părăginite”, Gura satului I, nr. 8 (februarie, 1917): 2.
23. BAR, secția Manuscrise, Deleu, „Victor Deleu”, vol. IV, f. 468-469; Ileana Florea, „Emil Monția, luptător pentru Unire”, Ziridava X (1978): 663.
24. Ibidem; vezi și Stan, Luptători, 60.
25. Onisifor Ghibu, „O școală de eroism - Darnița”, Cosânzeana, 10 februarie 1923.
26. Bufnea, Revoluția, 114.
27. BAR, secția Manuscrise, Deleu, „Victor Deleu”, vol. IV, f. 438; Tăslăuanu, „Spovedanii”, vol. III, f. 30.
28. Nistor, „Corpul voluntarilor”; vezi și C. I. Stan, „Activitatea lui Pompiliu Nistor pentru desăvârșirea unității naționale”, Angustia 4 (1999): 316.
29. Grigore Procopiu, Parlamentul în pribegie 1916-1918. Amintiri, note și impresii (București: Editura Universitară, 1992), 20-21.
30. Tăslăuanu, „Spovedanii”, vol. III, f. 32.
31. Ibidem, f. 38-39.
32. Ibidem, f. 40; BAR, secția Manuscrise, Arhiva Oct. C. Tăslăuanu, mapa IX, varia 7b și 16a; Poruțiu, „Scurt istoric”, f. 10-11.
33. Gazeta voluntarilor, 4 noiembrie 1923.
34. Nistor, „Corpul voluntarilor”.
35. Nicolae Șteiu, „Țăranul Dumitru Faur despre Primul Război Mondial și problemele românilor transilvăneni”, AMN, 26-30/ II Istorie (1989-1993), 621.
36. Vasile Popa, ed., Misiunea generalului Coandă la Stavka 1916-1917 (București: Editura Militară, 2010), doc. 198, 319; Eduard Radzinski, Ultimul țar. Viața și moartea lui Nicolae al II-lea, trad. Ana Zaporojan și Leonid Zaporojan (Oradea: Aquila ’93, 2004), 215-216.
37. Orlando Figes, Revoluția rusă 1891-1924. Tragedia unui popor, trad. Cornelia Marinescu (Iași: Polirom, 2016), 327.
38. Leon Donici, Revoluția rusă. Amintiri, schițe și impresii (București: Fundația Culturală Română, 1996), 96.
39. Jean Lescure, La revolution russe, le bolchevisme, communisme et NEP (Paris: Gamber, 1929), 341.
40. Cuvânt moldovenesc, 9/22 aprilie 1917; Marius Diaconescu și Andrei Florin Sora (coord.), Ziarele românești despre Unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei, vol. I, Promovarea idealului Unirii Basarabiei, Transilvaniei și Bucovinei 21 martie - 15 decembrie 1917 (București: Ars Historica, 2018), doc. 21, 67.
41. „Românii din Basarabia”, Depeșa, 2/15 aprilie 1917.
42. Maurice Paléologue, La Russie des Tsars pendant la Grande Guerre, vol. III, 19 Août 1916 - 17 Mai 1917 (Paris: Plon, 1922), 303-304.
43. Bufnea, Revoluția, 120.
44. Petru Nemoianu, Prima Alba-Iulie. Voluntarii români în războiul pentru întregirea neamului (Timișoara: Institutul de Arte Grafice „Poporul”, 1922), 10.
45. Onisifor Ghibu, În vâltoarea revoluției rusești. Însemnări din Basarabia anului 1917, ediție îngrijită de Octavian O. Ghibu (București: Fundația Culturală Română, 1993), 203-204.
46. Ghibu, Pe baricadele vieții, 174-175; Ioan I. Șerban, „Semnificația memoriului-manifest al voluntarilor români de la Darnița Kievului (13/26 aprilie 1917)”, AUASH, nr. 4-5 (2000-2001): 145-149.
47. Bufnea, Revoluția, 123-124.
48. Serviciul Județean Brașov al Arhivelor Naționale ale României, fond Pompiliu Nistor, dos. 1/1917, f. 1-20; Nemoianu, Prima Alba-Iulie, 26–29; Bufnea, Revoluția, 126-128.
49. Felicia Țucă și Cornel Țucă, „13/26 aprilie 1917. Prima Alba Iulia. Memoriul Manifest de la Darnița”, Misiunea IV, nr. 1(4) (2017): 205.
50. Elie Bufnea, Cruciații, tirani, bandiți, vol. I, În Rusia Sovietelor (Baia Mare: Marist, 2008), 145.
51. Bufnea, Revoluția, 130; vezi și C. I. Stan, Regele Ferdinand I „Întregitorul” (1914-1927) (București: Paideia, 2011), 163.
52. I. D., „Apelul prizonierilor români din Austro-Ungaria”, Depeșa, 14/27 mai 1917.
53. Nemoianu, Prima Alba-Iulie, 20; Dumitru Vitcu, „Episodul Darnița în epopeea întregirii naționale. O reevaluare”, CC VI-VII (2000-2001), 267-277.
54. Ibidem.
55. Ibidem.
56. Onisifor Ghibu, Oameni între oameni, vol. II, Amintiri, ed. Mihai O. Ghibu (București: Albatros, 2006), 87.
57. Onisifor Ghibu, „În drum spre 1 Decembrie 1918”, Telegraful român, 1 decembrie 1928; Constantin I. Stan, „Contribuții privind activitatea lui Onisifor Ghibu pentru realizarea desăvârșirii unității naționale (1916-1918)”, AMN XXIV-XXV (1987-1988): 748.
58. Ghibu, Pe baricadele vieții, 179.
59. Constantin Botoran et alii, România și Conferința de Pace de la Paris (1918-1920). Triumful principiului naționalității (Cluj-Napoca: Dacia, 1983), 224.
60. Octavian Goga, „Cum vorbește Ardealul”, România, 14 mai 1917; Octavian Goga, Unirea tuturor românilor, ed. Stelian Neagoe (București: Machiavelli, 2010), 151-152.
61. Ibidem.
62. Eugen Goga, „Ardealul a declarat război”, România, 14 mai 1917.
63. Bufnea, Revoluția, 130.
64. Vasile Stoica, „O ședință a Societății «Petru Maior» în Darnița”, Almanahul Societății Academice „Petru Maior”, 1918-1929 (Cluj: Cartea Românească, 1929), 75-76.
65. Stelian Neagoe, ed., Marea Unire a românilor în izvoare narative (București: Eminescu, 1984), 516.
66. Constantin I. Stan, Societate, organizare și luptă națională la românii americani 1914-1920 (București: Paideia, 2014), p. 101.
67. G. R. Pascu, „Greșeli neiertate”, America, 26 martie/8 aprilie 1917.
68. G. R. Pascu, „Să ne reculegem”, America, 6/19 aprilie 1917.